România și „accidentul” Trump: o lecție diplomatică ignorată
Profesorul universitar Dan Dungaciu atrage atenția asupra unei erori fundamentale în politica externă a României: presupunerea că Donald Trump nu va reveni la Casa Albă. Această premisă, considerată greșită, a lăsat România nepregătită în fața unei realități politice globale care redefinește relațiile internaționale.
Revenirea lui Trump nu este un simplu „accident istoric”, ci un „trend istoric”, afirmă Dungaciu. În timp ce alte state din regiune, precum Polonia și Ungaria, au înțeles rapid dinamica schimbării și s-au adaptat, România a rămas blocată într-o paradigmă depășită, neglijând importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite.
Parteneriatul strategic cu SUA, o tăcere periculoasă
Analistul subliniază că discursul public din România a evitat aproape complet subiectul relațiilor speciale cu SUA. În schimb, accentul a fost pus pe relațiile euroatlantice, o abordare care, în opinia sa, reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. Această tăcere este explicată prin teama de a nu alimenta curente politice similare trumpismului în România.
În Polonia și Ungaria, valorile asociate cu trumpismul au fost integrate în mainstream-ul politic, oferind o platformă pentru o parte semnificativă a electoratului. În România, însă, acest segment de 30%-40% din populație rămâne marginalizat, ceea ce riscă să creeze diviziuni sociale și politice profunde.
Oportunități ratate și riscuri viitoare
Potrivit lui Dungaciu, incapacitatea României de a recunoaște și de a se adapta la noile realități politice globale poate avea consecințe grave. Marginalizarea unor segmente importante ale electoratului și lipsa unei strategii clare în relația cu SUA pot duce la o polarizare accentuată a societății românești, într-un moment în care unitatea este esențială.
În timp ce alte state din regiune au demonstrat o flexibilitate diplomatică remarcabilă, România pare să fi rămas în urmă, pierzând oportunități valoroase de a-și consolida poziția pe scena internațională. Această situație ridică întrebări serioase despre direcția și prioritățile politicii externe românești.
