România în fața unei crize de încredere
Un recent sondaj realizat de MKOR a scos la iveală o realitate alarmantă: 3 din 4 români nu au încredere că banii proveniți din noile taxe vor fi cheltuiți eficient. Această percepție este alimentată de o istorie lungă de lipsă de transparență și de promisiuni neonorate din partea autorităților.
Îngrijorările populației
Românii se arată îngrijorați nu doar de creșterea impozitelor, ci și de eliminarea plafonării prețurilor la alimente și energie. Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, subliniază că lipsa unui audit real al cheltuielilor și percepția privilegiilor nerezolvate contribuie la neîncrederea generală. Pensiile speciale și achizițiile supraevaluate sunt doar câteva dintre problemele care amplifică sentimentul de neîncredere în rândul cetățenilor.
Alternativele dorite de români
În fața acestor provocări, românii caută alternative la măririle de taxe. Cei din sectorul privat și cei cu venituri medii cer măsuri vizibile de reducere a privilegiilor, în timp ce managerii și antreprenorii solicită reforme structurale, cum ar fi digitalizarea statului și comasarea unităților administrativ-teritoriale.
Impactul măsurilor fiscale
Majorarea TVA de la 19% la 20% este percepută ca un șoc economic de 64% dintre respondenți, având un impact direct asupra prețurilor bunurilor de consum. Eliminarea plafonării prețurilor la alimente îngrijorează 42% dintre români, iar introducerea unei taxe pe tranzacții bancare stârnește temeri în rândul a 32% dintre cetățeni.
Încrederea în instituții la un minim istoric
Chiar și cu un nou președinte și un nou guvern, încrederea în instituții rămâne la un nivel alarmant de scăzut. Oamenii așteaptă schimbări profunde în procesele administrative, nu doar o schimbare a figurilor de la conducere. Această neîncredere afectează legitimitatea măsurilor propuse de guvern, iar comunicarea transparentă devine esențială pentru a recâștiga încrederea populației.
Comportamentele economice ale românilor
În fața incertitudinilor economice, românii adoptă măsuri defensive, reducând cheltuielile pentru divertisment și vacanțe. Doar 22% dintre respondenți ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar acest comportament este mai frecvent în rândul tinerilor. Persoanele angajate la stat sau cele cu vârste mai mari sunt mai puțin dispuse să caute soluții alternative pentru a-și suplimenta veniturile.
Concluzie
România se află într-un moment crucial, în care neîncrederea în instituții și temerile economice se împletesc, generând o atmosferă de incertitudine. Este esențial ca autoritățile să abordeze aceste probleme cu transparență și responsabilitate pentru a restabili încrederea cetățenilor.
