Profilul psihologic al lui Ilie Bolojan: între simbolistică și populism
Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a stârnit controverse prin deciziile sale neconvenționale, care par să sfideze rigorile instituționale. Una dintre cele mai discutate măsuri este alegerea de a locui timp de 100 de zile la Palatul Cotroceni, justificată prin dorința de a reduce cheltuielile cu cazarea și transportul. Gestul său a fost interpretat ca o încercare de a se prezenta drept un lider apropiat de cetățeni, diferit de predecesorul său, Klaus Iohannis.
Psihiatrul Gabriel Diaconu a analizat aceste gesturi, considerându-le o strategie calculată pentru a crea un contrast față de imaginea prezidențială anterioară. „Coboară, practic, în mijlocul oamenilor simpli, transmițând ideea că este diferit de Klaus Iohannis”, a explicat specialistul. Totuși, Diaconu avertizează că, în funcția supremă a statului, respectarea etichetei prezidențiale și a regulilor de protocol este esențială, deoarece acestea reprezintă simbolistica instituției.
Un președinte al poporului sau o strategie de imagine?
Decizia lui Bolojan de a călători cu un avion de linie, purtându-și singur bagajele, și de a ocupa locul din dreapta șoferului, lăsându-și garda de corp pe bancheta din spate, a fost privită de unii ca un semnal de austeritate și modestie. Cu toate acestea, psihiatrul Gabriel Diaconu sugerează că aceste gesturi ar putea fi percepute ca o „perdea de fum”, menită să atragă simpatia publicului. „Dacă vrea să aibă un impact real, trebuie să evite gesturile populiste și să demonstreze seriozitate, respect pentru instituțiile statului și o comunicare deschisă cu cetățenii”, a subliniat acesta.
Comparând situația cu lideri internaționali, Diaconu a evidențiat absurditatea unei astfel de abordări. „Este ca și cum Macron ar renunța la protecția de stat sau Donald Trump ar merge cu metroul la Casa Albă”, a declarat specialistul, subliniind că dorința de a fi perceput drept „un om obișnuit” nu trebuie să afecteze autoritatea funcției prezidențiale.
Riscurile refuzului rigorilor instituționale
Un aspect esențial al analizei îl constituie riscurile asociate refuzului rigorilor instituționale. „Un președinte care refuză rigorile instituționale poate transmite un mesaj periculos”, avertizează Diaconu. Liderii din alte state respectă normele de securitate și protocol, iar abaterea de la acestea poate submina percepția de autoritate și seriozitate a funcției.
Într-un context politic și social în care românii nu mai sunt impresionați de gesturi simbolice, precum „președintele cu Loganul la supermarket”, este nevoie de un lider care să inspire încredere prin fapte, nu doar prin imagine. „Românii au nevoie de un președinte care să demonstreze integritate și respect pentru instituțiile statului”, concluzionează psihiatrul Gabriel Diaconu.
