Guvernul României și austeritatea: Ordonanța „trenuleț” în prim-plan
Guvernul continuă să implementeze măsuri controversate de austeritate prin intermediul Ordonanței „trenuleț”, în ciuda presiunilor exercitate de sindicate și a nemulțumirilor tot mai mari din partea societății civile. Această ordonanță, deși parțial ajustată, păstrează măsuri drastice care afectează profund sectorul public și categoriile vulnerabile. Deciziile de plafonare a salariilor și indemnizațiilor pentru bugetari, înghețarea pensiilor și limitarea angajărilor la stat ridică întrebări serioase despre echitatea socială și sustenabilitatea economică.
Înghețarea veniturilor: O povară pentru populație
Conform noilor prevederi, salariile, sporurile și alte beneficii ale personalului din sectorul public vor rămâne la nivelul din noiembrie 2024. Pensiile, de asemenea, nu vor fi indexate cu rata inflației, ceea ce va afecta direct puterea de cumpărare a pensionarilor. În plus, alocațiile pentru copii și alte beneficii sociale vor rămâne neschimbate, perpetuând inechitățile existente. Aceste măsuri vin într-un context economic deja dificil, amplificând presiunile asupra categoriilor vulnerabile.
Mai mult, suspendarea ocupării posturilor vacante, cu excepția celor unice, și limitarea angajărilor la doar 15% din posturile vacantate riscă să afecteze grav funcționarea instituțiilor publice. Domenii esențiale precum sănătatea și educația ar putea suferi consecințe semnificative, punând în pericol serviciile de bază oferite cetățenilor.
Reduceri și plafonări: Măsuri cu impact incert
Deși guvernul a renunțat la reducerea indemnizației pentru concediu medical de la 75% la 65%, alte măsuri rămân în vigoare. Valoarea voucherelor de vacanță a fost redusă la 800 de lei, condiționată de achiziționarea unui pachet turistic de cel puțin 1.600 de lei. Subvențiile pentru partidele politice vor fi diminuate cu 25%, însă această măsură este insuficientă pentru a echilibra deficitul bugetar.
Eliminarea premiilor, bonusurilor și altor beneficii suplimentare este justificată de necesitatea reducerii cheltuielilor, dar ridică întrebări despre impactul pe termen lung asupra moralului angajaților din sectorul public. În lipsa unor soluții alternative, aceste măsuri par să fie mai degrabă reactive decât strategice.
Strategii bugetare și priorități economice
Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2031, dar măsurile adoptate par insuficiente pentru a atinge acest obiectiv. Limitarea creditelor de angajament pentru proiecte noi și prioritizarea investițiilor publice finanțate din fonduri europene sunt pași necesari, dar nu suficienți pentru a redresa situația economică. În același timp, condiționarea acordării tichetelor sociale de finanțarea integrală din fonduri externe subliniază o abordare lipsită de viziune în gestionarea problemelor sociale.
Critici și perspective
Ordonanța „trenuleț” a atras critici dure din partea sindicatelor, patronatelor și a societății civile. Acestea avertizează că măsurile riscă să amplifice inegalitățile sociale și să genereze proteste masive. Lipsa unor soluții concrete pentru stimularea economiei și reducerea cheltuielilor inutile din bani publici accentuează percepția unei abordări deficitare din partea autorităților.
Deși măsurile de austeritate sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar, implementarea lor fără o analiză riguroasă a impactului social și economic riscă să adâncească problemele existente. Este esențial ca autoritățile să găsească un echilibru între sustenabilitatea fiscală și protecția categoriilor vulnerabile, pentru a evita consecințe sociale grave.
