Guvernul României și „Ordonanța Trenuleț”: Decizii cu impact major pentru 2025
Într-un context economic tensionat, Guvernul României a intrat în ultima ședință din an pentru a discuta măsuri fiscale controversate, reunite sub denumirea de „Ordonanța Trenuleț”. Această ordonanță, care include un pachet amplu de ajustări bugetare, a generat reacții vehemente din partea sindicatelor, pensionarilor și partidelor de opoziție.
Printre măsurile propuse se numără eliminarea facilităților fiscale pentru sectoare cheie precum IT, agricultură și construcții, creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10% și reducerea pragului pentru microîntreprinderi. În plus, se introduce un nou impozit de 1,5% pentru construcțiile speciale, iar pensiile și salariile vor rămâne înghețate, inclusiv primele și sporurile.
Impactul economic: peste 250.000 de companii afectate
Economiștii avertizează că aceste măsuri ar putea afecta grav mediul de afaceri. Reducerea pragului pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro în 2025 și ulterior la 100.000 de euro în 2026 va obliga numeroase companii mici să plătească impozite mai mari. Estimările indică faptul că peste 250.000 de firme ar putea fi afectate, ceea ce ar putea duce la o scădere semnificativă a competitivității economice.
În același timp, eliminarea facilităților fiscale din domenii strategice riscă să descurajeze investițiile și să reducă atractivitatea României pentru companiile internaționale. Aceste măsuri sunt justificate de guvernanți prin necesitatea reducerii deficitului bugetar, dar costurile sociale și economice par să fie considerabile.
Reacții sociale și politice
„Ordonanța Trenuleț” a fost întâmpinată cu critici dure din partea sindicatelor și a partidelor de opoziție, care acuză Guvernul că sacrifică bunăstarea cetățenilor pentru a acoperi deficitele bugetare. Pensionarii, una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale, sunt profund afectați de înghețarea pensiilor, în timp ce angajații din sectoarele vizate de eliminarea facilităților fiscale se confruntă cu incertitudini majore.
În plan politic, opoziția a calificat aceste măsuri drept „ordonanța sărăciei”, acuzând Guvernul de lipsă de transparență și de prioritizare a intereselor fiscale în detrimentul cetățenilor. De asemenea, partidele de opoziție au anunțat că vor contesta aceste decizii și vor organiza proteste pentru a atrage atenția asupra consecințelor grave ale ordonanței.
Perspective pentru 2025
Publicarea ordonanței în Monitorul Oficial marchează începutul aplicării acestor măsuri de la 1 ianuarie 2025. În timp ce Guvernul susține că aceste ajustări sunt necesare pentru stabilitatea economică, criticii avertizează că ele ar putea adânci inegalitățile sociale și ar putea afecta negativ creșterea economică pe termen lung.
Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în 2025, însă este clar că „Ordonanța Trenuleț” reprezintă un punct de cotitură pentru economia și societatea românească, cu implicații profunde pentru toate categoriile sociale și economice.