MAE PROPUNE REINTRODUCEREA TAXELOR PENTRU ROMÂNII DIN DIASPORA
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat o propunere controversată de reintroducere a unor taxe consulare pentru românii din diaspora, măsuri care au fost eliminate în 2017. Această inițiativă face parte dintr-un proiect de modificare a Legii 198/2008, actualmente aflat în dezbatere publică.
DETALIILE NOILOR TAXE
Printre modificările propuse se numără reintroducerea unei taxe de 55 de euro pentru documentele de călătorie, cu excepția cazurilor în care pașaportul sau cartea de identitate au fost furate. De asemenea, taxa pentru viza de lungă ședere ar putea crește de la 120 la 200 de euro, iar taxa pentru legalizarea traducerilor ar urma să fie majorată de la 20 la 30 de euro. În contrast, taxele pentru serviciile de stare civilă vor fi eliminate.
JUSTIFICAREA MAE
MAE susține că aceste taxe sunt necesare pentru a asigura o prestare mai rapidă a serviciilor consulare. Dacă proiectul va fi aprobat de guvern, modificările ar putea intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.
IMPACTUL FINANCIAR
Veniturile generate din aceste taxe vor fi direcționate direct către bugetul MAE, cu excepția sumelor provenite din vize, unde jumătate din încasări vor merge la bugetul de stat. Oana Darie, directoarea generală pentru Departamentul Consular, a explicat că, în cazul în care noile taxe ar fi fost în vigoare anul trecut, încasările ar fi fost de aproximativ 39 de milioane de euro, din care 18 milioane din vizele de lungă ședere.
REACȚII ȘI CONTEXT
Propunerea MAE a stârnit reacții variate în rândul comunității românești din diaspora, care se teme că aceste taxe vor crea o povară financiară suplimentară pentru cei care deja se confruntă cu dificultăți. În acest context, este important să se analizeze impactul acestor măsuri asupra românilor care locuiesc în străinătate și care contribuie la economia națională prin remitențe și alte forme de sprijin.
CONCLUZII ÎN AER
Deși MAE argumentează că noile taxe sunt esențiale pentru îmbunătățirea serviciilor consulare, rămâne de văzut cum va reacționa opinia publică și care va fi efectul real asupra românilor din diaspora. Această situație subliniază complexitatea relației dintre stat și cetățenii săi, în special în contextul globalizării și al migrației.
