Fenomenul „moarte socială” în Franța: o criză a singurătății
În Franța, un număr alarmant de seniori se confruntă cu o realitate sumbră: aproximativ 750.000 de persoane în vârstă nu au niciun contact social, fiind astfel în situația de „moarte socială”. Această statistică, care reprezintă 4% din cei 18 milioane de seniori din țară, a crescut cu 150% în ultimii opt ani, conform asociației umanității Les Petits Frères des pauvres.
O izolare alarmantă
Studiile recente arată că numărul seniorilor izolați a crescut cu 42% față de 2021, când erau doar 300.000 de persoane în această situație. Această izolare extremă este rezultatul mai multor factori, inclusiv îmbătrânirea populației și impactul devastator al crizei Covid-19, care a rupt legăturile sociale esențiale pentru cei mai vulnerabili.
Vocea celor afectați
Michelle S., o femeie de 83 de ani, își împărtășește povestea: „Nu am fost niciodată căsătorită și nu am avut copii. M-am ocupat mult de părinții mei, iar la moartea lor m-am trezit într-o mare singurătate.” Aceasta reflectă o realitate comună pentru mulți seniori, care se simt inutili și fără scop în viață.
Creșterea izolării familiale
Conform barometrului, 1,5 milioane de seniori nu își văd niciodată copiii și nepoții, o creștere semnificativă față de 470.000 în 2017. De asemenea, 3,2 milioane de seniori nu au copii sau nepoți, ceea ce accentuează sentimentul de singurătate.
Impactul scăderii natalității
Scăderea natalității ar putea agrava această problemă în viitor. Isabelle Sénécal, responsabila departamentului de susținere a cauzelor sociale, subliniază că „avem nevoie de natalitate nu doar pentru a finanța pensiile, ci și pentru a evita izolarea la vârste înaintate”. Rata sinuciderilor în rândul seniorilor este alarmant de mare, cu 35,2 la 100.000 în 2022 pentru grupa de vârstă 85–94 de ani.
Consecințele izolării sociale
Un studiu recent a arătat că 1,1 milioane de vârstnici nu mai au aproape deloc legături cu prietenii, iar 2,7 milioane nu au contact cu vecinii, în afara unui simplu salut. Acești factori, împreună cu veniturile reduse și pierderea autonomiei, contribuie la fenomenul de „moarte socială”.
Provocările mediului rural
În mediul rural, seniorii se confruntă cu și mai multe dificultăți, având acces limitat la magazine, asociații sau mijloace de transport. Yves Lasnier, președintele organizației Les Petits Frères des Pauvres, atrage atenția asupra dispariției zonelor comerciale și a serviciilor medicale, ceea ce agravează situația acestora.
Inițiativele de combatere a izolării
Rețeaua Monalisa, care reunește 600 de organizații, își propune să mobilizeze cetățenii pentru a menține legătura socială. Boris Callen, delegatul general al organizației, subliniază importanța implicării comunității în sprijinul seniorilor, afirmând că „dacă ne bazăm doar pe profesioniști, nu vom reuși”.
Aplicații pentru combaterea singurătății
În fața creșterii singurătății, aplicațiile de întâlniri prietenești au câștigat popularitate. Aceste platforme permit utilizatorilor să organizeze activități sociale, cum ar fi cine sau ieșiri la cinema. De exemplu, aplicația Knokk a fost creată în timpul carantinei și a adunat peste 500.000 de utilizatori.
O societate în criză
Fenomenul singurătății devine o adevărată epidemie în societatea contemporană. Pascal Lardellier, profesor la Universitatea din Bourgogne, observă că, în ciuda avansului tehnologic, oamenii se simt tot mai izolați. „Trăim într-o societate a individualismului conectat, dar întâlnim puțin oameni”, concluzionează el.
Reflecții asupra viitorului
În fața acestor provocări, este esențial să ne întrebăm cum putem construi o societate mai unită, care să sprijine seniorii și să combată fenomenul izolării sociale. Această problemă complexă necesită o abordare multidimensională, implicând atât comunitatea, cât și instituțiile statului.
Sursa: RFI România
