România: între promisiuni grandioase și realitatea importurilor masive
Într-un context agricol dominat de dependența de importuri, ministrul Agriculturii a făcut o declarație care a stârnit controverse: România ar urma să devină cel mai mare exportator de produse agroalimentare din sud-estul Europei. Această afirmație vine pe fondul unei piețe interne invadate de produse de import, deseori de calitate îndoielnică și la prețuri tot mai mari.
Ministrul a subliniat că statul va investi masiv în procesarea produselor autohtone, menționând contracte de 1,8 miliarde de euro semnate pentru acest an și alte 2 miliarde de euro planificate pentru următorii patru ani. Cu toate acestea, cifrele actuale contrazic optimismul oficial. În 2024, România a importat alimente și animale vii în valoare de peste 11 miliarde de euro, o creștere de 5% față de anul precedent.
Fermierii români, marginalizați pe piața internă
În timp ce ministrul promite un viitor strălucit pentru agricultura românească, fermierii locali se confruntă cu obstacole majore. Alexandru Bula, un producător autohton, a declarat că există o „nebunie după comision la import”, ceea ce favorizează aducerea de produse străine de calitate inferioară. În acest context, fermierii români găsesc tot mai greu loc pe rafturile marilor lanțuri de magazine.
Problemele sunt amplificate de condițiile climatice dificile. Datele Institutului Național de Statistică arată că producția agricolă a scăzut semnificativ anul trecut din cauza secetei, afectând în special culturile de floarea-soarelui, cartofi și cereale.
Promisiuni versus realitate: un „El Dorado” al Europei?
Declarațiile ministrului, care descriu România ca un viitor „El Dorado al Europei” în domeniul agroalimentar, par deocamdată departe de realitate. În timp ce oficialii vorbesc despre investiții și creștere economică, statisticile și situația de pe teren spun o poveste diferită. Dependența de importuri și dificultățile fermierilor locali ridică semne de întrebare cu privire la fezabilitatea acestor planuri ambițioase.
În acest peisaj, rămâne de văzut dacă măsurile anunțate vor reuși să transforme agricultura românească într-un motor al economiei sau dacă vor rămâne doar promisiuni fără acoperire.
