CUM SE EXPLICĂ FAPTUL CĂ 4 DIN 10 ROMÂNI APȚI DE MUNCĂ NU LUCREAZĂ?
Un studiu recent a scos la iveală o realitate alarmantă: 4 din 10 români apți de muncă nu sunt angajați. Aceasta înseamnă că, dintr-un total de peste 8 milioane de cetățeni care ar putea lucra, doar 63% au un loc de muncă. Sociologul Barbu Mateescu, într-un interviu acordat RFI, subliniază că majoritatea celor care nu lucrează provin din mediul rural, unde oportunitățile economice sunt extrem de limitate.
O problemă profundă în mediul rural
Mateescu afirmă că în mediul rural, activitatea economică este adesea inexistentă, iar tinerii sub 25 de ani sunt cei mai afectați. Aceștia se confruntă cu un șomaj alarmant, iar statisticile arată că România are un procent de 19% de tineri care nu lucrează și nu studiază, comparativ cu 11% în Uniunea Europeană. Această situație ridică întrebări cu privire la modul în care sunt contabilizați angajații și la realitatea economică din aceste localități.
Alfabetizarea digitală și competențele necesare
Un alt aspect discutat de sociolog este nivelul scăzut de alfabetizare digitală în România. Aproape 30% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au competențe digitale reduse sau inexistente. Totuși, Mateescu sugerează că multe locuri de muncă nu necesită abilități digitale avansate. Chiar și așa, există o nevoie urgentă de a dezvolta competențe de bază, cum ar fi analiza critică a informațiilor, care sunt esențiale în societatea modernă.
Discrepanțe între cerere și ofertă
Recent, un patron de patiserie a stârnit controverse prin declarația că se confruntă cu o lipsă acută de personal, oferind salarii atractive de până la 4.500 de lei. Aceasta evidențiază o discrepanță majoră între cererea de muncă din orașele mari și oferta limitată din mediul rural. Mateescu subliniază că tinerii din județele cu o activitate economică slabă nu au acces la locuri de muncă, în timp ce orașele mari, precum București sau Cluj-Napoca, devin din ce în ce mai aglomerate și costisitoare.
Impactul asupra sistemului de pensii
În contextul în care generația decrețeilor se va pensiona în următorii ani, Mateescu avertizează asupra unei posibile crize în sistemul de pensii. El sugerează că, în absența unei reforme radicale, tinerii de astăzi ar putea fi nevoiți să suporte o povară fiscală mai mare pentru a susține pensiile celor în vârstă. Aceasta ar putea duce la o creștere a impozitelor, afectând astfel economia pe termen lung.
În concluzie, problema șomajului în rândul tinerilor români este complexă și profund înrădăcinată în realitățile economice și sociale ale țării. Este esențial ca autoritățile să abordeze aceste provocări cu seriozitate și să dezvolte soluții viabile pentru a asigura un viitor mai bun pentru tânăra generație.
Sursa: RFI România
