Cutremure succesive în România: o realitate ignorată?
România a fost zguduită în dimineața zilei de 31 martie 2025 de două cutremure succesive, conform datelor furnizate de Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP). Primul seism, cu o magnitudine de 2,5, a fost înregistrat la ora 3:18 în zona seismică Vrancea, județul Buzău, la o adâncime de 111,2 km. Al doilea, mult mai intens, a avut loc la ora 7:25, având o magnitudine de 3,6 și o adâncime de 123,4 km. Aceste evenimente readuc în discuție vulnerabilitățile infrastructurii și lipsa măsurilor preventive în fața unor astfel de fenomene naturale.
Vrancea: epicentrul neliniștilor tectonice
Zona seismică Vrancea, recunoscută pentru activitatea tectonică frecventă, a fost din nou în centrul atenției. Orașele afectate, precum Buzău, Focșani, Ploiești, Brașov și Sfântu-Gheorghe, au resimțit undele seismice, deși magnitudinea cutremurelor nu a fost una devastatoare. Cu toate acestea, aceste evenimente subliniază fragilitatea infrastructurii din România și lipsa unor măsuri eficiente de prevenție. În ciuda avertismentelor repetate ale specialiștilor, consolidarea clădirilor și educația populației rămân insuficiente, amplificând riscurile în fața unor dezastre majore.
Reguli esențiale pentru siguranța în caz de cutremur
În fața unor astfel de evenimente, comportamentul adecvat poate salva vieți. INFP și alte instituții de specialitate subliniază importanța unor reguli clare: păstrarea calmului, protejarea sub structuri solide precum grinzile sau mesele rezistente și evitarea scărilor, lifturilor și zonelor aglomerate. Ignorarea acestor recomandări poate avea consecințe tragice. Responsabilitatea educării populației în privința măsurilor de siguranță revine autorităților, însă implementarea acestor inițiative rămâne deficitară.
Infrastructura: un pericol latent
Starea precară a infrastructurii din România reprezintă un risc major în cazul unor cutremure mai puternice. Multe clădiri, în special cele din zonele urbane, nu respectă standardele de siguranță seismică. Această problemă, perpetuată de decenii, este ignorată în mod constant, în ciuda tragediilor anterioare și a avertismentelor experților. Lipsa investițiilor în consolidarea clădirilor și modernizarea infrastructurii reflectă o neglijență gravă din partea autorităților, punând în pericol viețile cetățenilor.
Consecințele neglijenței
Fiecare cutremur, indiferent de magnitudine, ar trebui să fie un semnal de alarmă. Cu toate acestea, reacția generală rămâne una de apatie și neglijență. În loc să se ia măsuri proactive, riscurile sunt ignorate, amplificând vulnerabilitatea în fața unor dezastre majore. Legislația în domeniul construcțiilor este aplicată superficial, iar educația seismică nu este tratată ca o prioritate națională. Această lipsă de acțiune nu face decât să crească riscurile pentru populație.
Un apel la responsabilitate
România nu își mai poate permite să trateze cu superficialitate problema cutremurelor. Fiecare zi de întârziere în adoptarea măsurilor necesare reprezintă un risc suplimentar pentru viețile cetățenilor. Este esențial ca autoritățile să își asume responsabilitatea și să acționeze decisiv pentru reducerea vulnerabilității țării în fața catastrofelor naturale. Neglijența și lipsa de acțiune nu mai pot fi tolerate, iar protejarea populației trebuie să devină o prioritate absolută.
Sursa: oradeanul24.ro/stiri-nationale/cutremure-succesive-in-romania-anunta-infp/
