Influența canalelor proruse de pe Telegram asupra alegerilor din România
Într-un climat electoral deja tensionat, platforma Telegram devine un instrument tot mai utilizat pentru manipulare și propagandă. Cu reguli de moderare mai permisive decât alte rețele sociale, această platformă este exploatată de grupuri radicale și actori pro-Kremlin pentru a submina procesele democratice din România. Deși mai puțin populară decât Facebook sau Instagram, Telegram atrage lunar 26% dintre utilizatorii români, conform unui raport al organizației OpenMinds.
Structura rețelei Telegram din România
Telegram găzduiește în România 202 canale active, împărțite în cinci categorii principale. Cel mai mare segment, reprezentând 25% din rețea, este format din canale de extremă dreaptă și anti-UE, care se concentrează pe subiecte legate de Ucraina și politica internă. Alte categorii includ grupuri de teorii ale conspirației și canale pro-Kremlin, fiecare având câte 39 de canale. De asemenea, există canale religioase care, deși aparent apolitice, promovează uneori viziuni conservatoare asupra politicii românești.
Propaganda pro-Kremlin și narațiunile defăimătoare
Un sfert din rețeaua Telegram din România este dominată de canale de propagandă rusă. Acestea promovează mesaje anti-UE și anti-NATO, amplificând vocile oficialilor ruși și distribuind teorii conspiraționiste. De la începutul anului 2022, au fost identificate peste 4.000 de repostări unice din surse de propagandă rusă, ceea ce evidențiază intensitatea acestor eforturi de influențare.
Susținerea candidaților „anti-establishment”
Canalele proruse de pe Telegram sprijină activ candidații percepuți ca fiind „anti-establishment”. Printre aceștia se numără George Simion, liderul partidului AUR, care promovează narațiuni populiste și naționaliste. Alte figuri politice analizate pentru poziționările lor includ Crin Antonescu, Nicușor Dan, Victor Ponta și Elena Lasconi. Criticile aduse guvernului actual sunt frecvente, fiind vizate în special incapacitatea de a combate corupția și lipsa unei alternative unitare pentru contracararea mișcărilor populiste.
Impactul asupra democrației
Propaganda pro-Kremlin nu se limitează la promovarea unor candidați specifici, ci urmărește subminarea încrederii în instituțiile democratice. Narațiuni precum „România devine o dictatură” sau „sfârșitul democrației” sunt utilizate frecvent pentru a mobiliza electoratul împotriva guvernului. Compararea situației actuale cu regimul lui Nicolae Ceaușescu este o tactică recurentă, menită să amplifice nemulțumirile populare.
Consecințe regionale și internaționale
Poziția strategică a României în cadrul NATO și al UE face ca alegerile din 2025 să fie de o importanță crucială. Creșterea influenței proruse în politica românească ar putea avea implicații majore asupra securității regionale și asupra poziționării României în alianțele internaționale. Intențiile unor candidați de a coopta figuri controversate în guvern ridică semne de întrebare cu privire la riscul ca România să devină un „cal troian” al Kremlinului în Europa.
O amenințare pentru stabilitatea democratică
Rețeaua Telegram din România reprezintă un spațiu de propagare a unor mesaje periculoase, care amenință stabilitatea democratică și securitatea națională. Utilizarea acestei platforme de către actori proruse și grupuri radicale subliniază necesitatea urgentă de reglementare și de conștientizare a riscurilor asociate. Într-un peisaj politic fragil, influența acestor canale ar putea avea consecințe grave asupra viitorului democratic al României.
Sursa: oradeanul24.ro/stiri-nationale/cum-afecteaza-canalele-proruse-de-pe-telegram-alegerile-din-romania/
