Crin Antonescu și controversa votului din diaspora
Crin Antonescu, candidatul comun al PSD, PNL și UDMR, a stârnit un val de controverse prin propunerea sa de a interzice votul românilor din diaspora. Declarațiile sale din 2011, în care sugera condiționarea dreptului de vot de plata unui impozit în țară, au revenit în atenția publicului, generând reacții puternice. În viziunea sa, participarea la administrarea statului ar trebui să fie însoțită de o contribuție financiară, fie că este vorba de terenuri, case sau alte venituri impozitate.
Antonescu a susținut că cetățenii români care locuiesc în afara granițelor nu ar trebui să aibă un cuvânt de spus în deciziile politice ale țării fără a contribui la bugetul național. Această poziție a fost întărită de opoziția sa față de votul prin corespondență, pe care l-a considerat un potențial instrument de fraudare electorală. Declarațiile sale au fost criticate de numeroși români din diaspora, care au perceput aceste măsuri ca pe o încercare de a le limita drepturile fundamentale.
Un trecut politic marcat de controverse
În 2012, Crin Antonescu a preluat interimar funcția de președinte al României, în urma referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu. În cele 49 de zile de mandat, Antonescu a promulgat numeroase legi, a făcut declarații controversate la adresa Uniunii Europene și a intrat în conflict cu procurorul general. Totuși, referendumul a fost invalidat din cauza lipsei cvorumului necesar, iar liderii USL au propus ulterior revizuirea listelor electorale permanente, inclusiv eliminarea românilor din diaspora de pe listele de vot.
Propunerea a fost justificată prin exemple din alte state, precum Grecia sau Israel, unde cetățenii care trăiesc în afara țării nu au drept de vot. Cu toate acestea, legea românească privind alegerea președintelui prevede explicit dreptul de vot pentru toți cetățenii, indiferent de locul în care se află.
Impactul asupra diasporei
Românii din diaspora au fost adesea criticați de liderii politici pentru influența lor asupra alegerilor din țară. În cazul lui Crin Antonescu, declarațiile sale din trecut și poziția actuală față de votul din străinătate au amplificat tensiunile dintre diaspora și clasa politică. În 2024, Antonescu a continuat să minimalizeze importanța voturilor venite din afara granițelor, alimentând percepția că diaspora este văzută mai degrabă ca o piedică decât ca o resursă pentru democrația românească.
Aceste declarații și inițiative ridică întrebări serioase despre direcția în care se îndreaptă politica românească și despre modul în care sunt tratate drepturile cetățenilor care trăiesc și muncesc peste hotare. Într-o perioadă în care diaspora joacă un rol tot mai important în viața economică și socială a României, astfel de măsuri riscă să adâncească prăpastia dintre românii din țară și cei din afara granițelor.
