Creșterea pensiei medii lunare în 2024: o realitate cu multe fațete
În anul 2024, pensia medie lunară în România a înregistrat o creștere semnificativă de 22,1%, ajungând la valoarea de 2.581 de lei. Această evoluție, raportată de Institutul Național de Statistică (INS), vine pe fondul unei scăderi a numărului mediu de pensionari, care a ajuns la 4,959 milioane, cu 21.000 mai puțini față de anul precedent. În același timp, numărul pensionarilor din sistemul de asigurări sociale de stat a scăzut cu 11.000, situându-se la 4,590 milioane. Aceste date reflectă o dinamică complexă a sistemului de pensii, influențată de factori demografici și economici.
Discrepanțe teritoriale: pensii mici versus pensii mari
Analiza teritorială a pensiilor scoate la iveală diferențe semnificative între județe. Cele mai mici valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat s-au înregistrat în județele Botoșani (1.946 lei), Vrancea (1.969 lei), Giurgiu (1.976 lei) și Vaslui (1.998 lei). La polul opus, județele Hunedoara (3.197 lei), București (3.115 lei), Gorj (2.896 lei) și Brașov (2.892 lei) au raportat cele mai mari pensii. Diferența de 1.251 lei între valoarea minimă și cea maximă subliniază inegalitățile economice și sociale dintre regiuni, ridicând întrebări despre echitatea sistemului de pensii.
Raportul pensionari-salariați: o problemă structurală
Un alt aspect îngrijorător este raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților, care a fost de 8 pensionari la 10 salariați la nivel național. Totuși, acest indicator variază semnificativ în funcție de regiune. În București și județul Ilfov, raportul este de 4 pensionari la 10 salariați, în timp ce în județele Vaslui și Teleorman, acesta ajunge la 14 și, respectiv, 15 pensionari la 10 salariați. Aceste discrepanțe indică presiuni economice disproporționate asupra anumitor zone ale țării, punând în lumină provocările structurale ale sistemului.
Indicele pensiei reale și sustenabilitatea economică
INS a raportat un indice al pensiei medii reale de 114,4%, ceea ce reflectă o creștere a puterii de cumpărare ajustată la indicele prețurilor de consum. De asemenea, raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă și câștigul salarial mediu net a crescut la 53,9%, comparativ cu 50,2% în anul precedent. Aceste date sugerează un progres în alinierea pensiilor la nivelul veniturilor salariale, dar ridică întrebări legate de sustenabilitatea pe termen lung a acestor creșteri, în contextul unei populații îmbătrânite și al unei baze de contribuabili în scădere.
Pensionarii și distribuția categoriilor de pensii
Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,56% din totalul pensionarilor, iar cei pentru limită de vârstă constituie 80,18% din această categorie. În schimb, pensionarii cu pensii anticipate și anticipate parțial reprezintă doar 2,16%. Aceste cifre evidențiază o pondere covârșitoare a pensionarilor pentru limită de vârstă, ceea ce ridică întrebări legate de flexibilitatea și adaptabilitatea sistemului de pensii la nevoile populației active. În același timp, numărul beneficiarilor indemnizației sociale minime garantate a fost de 1,07 milioane de persoane, majoritatea provenind din sistemul de asigurări sociale de stat.
Provocări și perspective
Deși creșterea pensiei medii lunare reprezintă un pas înainte în îmbunătățirea calității vieții pensionarilor, inegalitățile regionale și raportul tensionat dintre pensionari și salariați rămân provocări majore. Aceste probleme necesită soluții economice și sociale echilibrate, care să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii și să reducă disparitățile teritoriale. În lipsa unor măsuri adecvate, riscul amplificării inegalităților și presiunilor economice asupra generațiilor viitoare devine o realitate inevitabilă.
Sursa: oradeanul24.ro/stiri-nationale/cat-a-crescut-pensia-medie-lunara-in-2024/
