Controversele legate de atacurile cibernetice în alegerile prezidențiale
Într-un context politic tensionat, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a declarat că alegerile prezidențiale din România nu au fost afectate de atacuri cibernetice. Această poziție contrazice afirmațiile anterioare ale Serviciului Român de Informații (SRI), care raportase peste 85.000 de atacuri cibernetice, folosindu-le drept argument pentru anularea alegerilor.
Mai mult, STS și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au subliniat că nu au existat investigații comune cu SRI privind aceste presupuse atacuri. Potrivit AEP, integritatea datelor din sistemele informatice electorale nu a fost compromisă, iar informațiile nu au fost alterate sau extrase.
Informații clasificate și lipsa unei anchete comune
În timp ce SRI susține că detaliile investigațiilor sunt clasificate, AEP și STS au reiterat că nu au participat la nicio anchetă comună. Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la coordonarea dintre instituțiile statului și la transparența procesului electoral.
STS a transmis că nu există indicii care să sugereze că atacurile cibernetice ar fi influențat rezultatele alegerilor din 24 noiembrie 2024. Această declarație vine într-un moment în care încrederea publicului în integritatea procesului electoral este crucială.
Impactul asupra încrederii publice
Declarațiile contradictorii între SRI, STS și AEP alimentează speculațiile și incertitudinile legate de securitatea alegerilor. În timp ce SRI a atras atenția asupra unui număr impresionant de atacuri, lipsa unei anchete clare și a unor concluzii comune ridică întrebări despre modul în care aceste informații sunt gestionate și comunicate publicului.
Într-un peisaj politic deja complicat, aceste controverse subliniază necesitatea unei mai mari transparențe și cooperări între instituțiile implicate în procesul electoral. Fără o clarificare completă, riscul de a submina încrederea cetățenilor în democrație rămâne ridicat.
