Plata pe performanță: promisiunea unei reforme sau o utopie birocratică?
Guvernul României a anunțat o schimbare majoră în modul de remunerare a angajaților din companiile și agențiile de stat. Într-un efort de a alinia sectorul public la standardele europene, salariile vor fi corelate cu performanța, măsurată prin indicatori specifici. Această inițiativă, gestionată de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), ridică însă numeroase întrebări legate de fezabilitatea și echitatea sa.
Într-un context economic deja tensionat, această măsură poate părea un pas logic. Totuși, implementarea sa necesită o analiză profundă a diferențelor structurale dintre România și alte state europene. Simplificarea excesivă a comparațiilor internaționale riscă să ignore realitățile complexe ale sectorului public românesc, unde birocrația și rezistența la schimbare sunt obstacole majore.
Demnitarii, excluși din consiliile de administrație
Un alt element al reformei este eliminarea demnitarilor din consiliile de administrație ale companiilor de stat. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat o ordonanță de urgență care interzice participarea acestora la procedurile de selecție. Politicienii care doresc să ocupe astfel de funcții vor fi obligați să demisioneze din pozițiile deținute anterior.
Deși această măsură pare să reducă influența politică, rămâne de văzut dacă va reuși să elimine complet conflictele de interese și favoritismul. În absența unor mecanisme clare de selecție bazate pe competență, există riscul ca aceste consilii să devină simple instrumente de putere, în detrimentul eficienței și transparenței.
Provocările evaluării performanței
Ideea de a lega salariile de performanță este atractivă, dar implementarea sa este extrem de complicată. Crearea unor sisteme de evaluare obiectivă într-un mediu birocratic opac este o provocare uriașă. În plus, există riscul ca aceste criterii să fie folosite mai degrabă pentru a exercita presiuni asupra angajaților decât pentru a stimula performanța reală.
Compararea cu entități similare din alte state europene adaugă un alt nivel de complexitate. Diferențele în ceea ce privește resursele, infrastructura și legislația pot face ca aceste comparații să fie mai degrabă simbolice decât practice. Fără o adaptare adecvată la contextul local, măsurile riscă să genereze mai multe probleme decât soluții.
Un viitor incert pentru sectorul public
Deși intențiile Guvernului sunt lăudabile, succesul acestor reforme depinde în mare măsură de modul în care vor fi implementate. Fără un cadru legislativ clar și mecanisme eficiente de monitorizare, inițiativele riscă să rămână doar pe hârtie. În plus, lipsa unei consultări ample cu părțile interesate poate submina legitimitatea și sustenabilitatea acestor schimbări.
În concluzie, reformele anunțate reflectă o dorință clară de modernizare a sectorului public, dar drumul către un sistem eficient și echitabil este presărat cu provocări semnificative. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor transforma cu adevărat modul în care funcționează companiile de stat sau dacă vor deveni doar un alt exemplu de reformă superficială.
Sursa: oradeanul24.ro/stiri-nationale/angajatii-de-la-stat-vor-fi-platiti-pe-performanta/
