Controversa Via Transilvanica: Transformarea unui Traseu Istoric în Pistă de Biciclete
Via Transilvanica, un simbol al turismului românesc, se află în centrul unei dispute aprinse. Județul Mureș a decis să transforme o porțiune din acest traseu de lungă distanță, cunoscut sub numele de „Camino-ul din Estul Europei”, într-o pistă asfaltată pentru biciclete. Această inițiativă, estimată la 70,55 milioane lei pentru 94,4 km, a stârnit reacții vehemente din partea inițiatorilor proiectului, inclusiv Alin Ușeriu.
Un Proiect Lăudat, Acum în Pericol
Via Transilvanica, cu o lungime de peste 1.400 km, străbate România de la Putna la Drobeta-Turnu Severin, oferind drumeților o experiență unică prin peisaje naturale și sate tradiționale. Alin Ușeriu, unul dintre inițiatorii acestui proiect, a subliniat că transformarea traseului într-o pistă asfaltată ar fi o catastrofă. El a exprimat îngrijorarea că acest proiect, odată lăudat la nivel internațional, riscă să fie distrus prin asfaltare.
Consultări Ignorate
Ușeriu a declarat că inițiatorii nu au fost consultați în legătură cu decizia de a asfalta Via Transilvanica. Deși proiectul a fost inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), el a fost gândit inițial pentru drumeție, nu pentru biciclete. Această schimbare de destinație ridică întrebări serioase despre viitorul traseului și despre impactul asupra peisajului cultural românesc.
Impactul Asfaltului asupra Peisajului Cultural
Ușeriu a subliniat că asfaltul nu doar că afectează experiența drumeților, dar și peisajul cultural, care este un element esențial al identității românești. El a argumentat că un kilometru de asfalt echivalează cu doi kilometri de mers pe potecile naturale, afectând astfel nu doar drumeții, ci și turismul ecvestru, care ar putea fi o alternativă viabilă în România.
O Voință Politică Necesare pentru a Opri Proiectul
În fața acestei situații, Ușeriu crede că există încă o șansă de a opri asfaltarea. El a subliniat că este nevoie de voință administrativă și politică pentru a proteja Via Transilvanica. De asemenea, el a menționat că proiectul a generat o acoperire media internațională pozitivă, ceea ce demonstrează importanța sa pentru imaginea României.
O Alternativă Sustenabilă
Ușeriu a propus că, în loc să se asfalteze, traseul ar trebui să rămână o potecă naturală, care să ofere o experiență autentică și să promoveze turismul sustenabil. El a avertizat că distrugerea peisajului rural, care este parte integrantă a identității naționale, ar putea avea consecințe grave pe termen lung.
Concluzie Provocatoare
Controversa privind transformarea Via Transilvanica într-o pistă asfaltată pentru biciclete ridică întrebări esențiale despre valorile pe care le promovăm ca societate. Este esențial să ne gândim la impactul pe care astfel de decizii îl pot avea asupra patrimoniului cultural și natural al României. Rămâne de văzut dacă voința politică va prevala în fața intereselor economice imediate.
Sursa: RFI România
