Adrian Năstase: Klaus Iohannis ar putea candida din nou la prezidențiale
Adrian Năstase, fost premier al României, a lansat o ipoteză care a stârnit controverse pe scena politică. Într-o postare pe blogul său personal, acesta susține că președintele demisionar Klaus Iohannis ar putea candida din nou pentru funcția supremă în stat. Argumentul său se bazează pe faptul că demisia din cel de-al doilea mandat ar putea fi interpretată ca o întrerupere, lăsându-l astfel cu un singur mandat complet înregistrat.
Potrivit lui Năstase, „mandatul început în 2019 nu a fost finalizat, iar demisia a întrerupt al doilea mandat. Prin urmare, Iohannis figurează cu un singur mandat, ceea ce îi permite să candideze pentru un al doilea mandat constituțional la alegerile prezidențiale din luna mai.”
Constituția României și limitele mandatului prezidențial
Constituția României prevede clar că un președinte poate ocupa această funcție pentru cel mult două mandate, fie ele succesive sau nu. Articolul 81, aliniatul 4, stipulează că „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de președinte al României decât pentru cel mult două mandate.”
Un fost judecător, Lăcrămioara Axinte, a intervenit pentru a clarifica situația, afirmând că „legea este foarte clară: două mandate. Nu contează dacă acestea sunt finalizate sau nu. Ipoteza că un președinte poate demisiona repetat pentru a candida din nou este exclusă.” Axinte a subliniat că situația lui Ion Iliescu, care a avut un mandat înainte de intrarea în vigoare a noii Constituții din 1991, a fost o excepție.
Mandatul prezidențial: Durată și condiții
Durata unui mandat prezidențial în România este de cinci ani, conform Constituției revizuite în 2003. Mandatul începe oficial odată cu depunerea jurământului de către președintele ales și se încheie la depunerea jurământului de către succesorul său.
Există însă situații excepționale care pot întrerupe un mandat, precum demisia, suspendarea, imposibilitatea definitivă de a-și exercita atribuțiile sau decesul. În aceste cazuri, funcția devine vacantă, iar alegerile trebuie organizate în termen de trei luni.
Controversele din jurul unei noi candidaturi
Ipoteza avansată de Adrian Năstase a generat dezbateri aprinse în spațiul public. În timp ce unii consideră că o astfel de candidatură ar putea fi posibilă din punct de vedere tehnic, alții atrag atenția asupra implicațiilor constituționale și morale. Criticii susțin că o astfel de interpretare ar putea deschide calea unor abuzuri și ar submina încrederea în sistemul democratic.
De asemenea, comparațiile cu situații din trecut, precum cea a lui Ion Iliescu, sunt considerate irelevante de către experți, având în vedere diferențele de context legislativ și constituțional.
Ce urmează pe scena politică?
În timp ce speculațiile continuă, rămâne de văzut dacă această ipoteză va fi testată în practică. Cert este că dezbaterea aduce în prim-plan necesitatea unei interpretări clare și unitare a prevederilor constituționale, pentru a evita confuziile și posibilele conflicte juridice.
