Pragul electoral – o barieră prea înaltă pentru unele partide pro-europene
În peisajul politic românesc, pragul electoral de 5% la nivel național sau de 20% din voturile din patru circumscripții constituie o provocare majoră pentru unele partide. Această barieră, care determină accesul în camerele Parlamentului, a rămas de nepătruns pentru trei partide pro-europene la ultimele alegeri.
SENS – un partid cu viziune, dar fără reprezentare
Partidul SENS (Sănătate Educație Natură Sustenabilitate) a avut în rândurile sale figuri cunoscute precum Nicu Ștefănuță, vicepreședinte în Parlamentul European, și Ana Ciceală, fost membru USR. Cu promisiuni de finanțare pentru construirea de locuințe sociale, modernizarea transportului public și întărirea drepturilor femeilor și ale persoanelor LGBTQ, SENS a reușit să strângă doar 2,84% din voturi, rămânând astfel în afara Parlamentului.
REPER – un proiect european neîmplinit
La un procent și jumătate distanță de pragul electoral se află partidul REPER (Reînnoim Proiectul European al României). Cu foști europarlamentari precum Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru în rândurile sale, REPER a propus o tranziție verde și digitală și o reorganizare administrativ-teritorială și instituțională a statului. Cu toate acestea, partidul a obținut doar 1,36% din voturi, clasându-se pe locul 11 în rândul partidelor.
DREPT – un partid de centru fără reprezentare
Sub pragul electoral se află și DREPT (Dreptate și Respect în Europa pentru Toți), al cărui membru cel mai cunoscut este fostul europarlamentar Vlad Gheorghe. Cu propuneri de modernizare a sistemului educațional și a justiției, DREPT a reușit să adune doar 1,23% din voturi, rămânând astfel în afara Parlamentului.
În ciuda eforturilor și a viziunilor progresiste, aceste partide nu au reușit să treacă pragul electoral, rămânând astfel fără reprezentare în Parlament. Aceasta este o realitate a politicii românești, care ridică întrebări despre accesul la reprezentare și diversitatea opțiunilor politice pentru cetățeni.
Sursa: Realitatea.net
