Achitarea lui Marian Vanghelie: Decizie legală sau controversă publică?
Fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost achitat definitiv de Curtea de Apel București într-un dosar complex, care a implicat acuzații de luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani. Decizia a fost justificată prin prescrierea faptelor, conform unor interpretări recente ale Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceste hotărâri au avut un impact semnificativ asupra a peste 10.000 de dosare penale, declanșând o undă de șoc în sistemul juridic românesc.
Conform instanței, acuzațiile de luare de mită, care vizau o sumă impresionantă de 30 de milioane de euro, au fost încetate din cauza prescripției răspunderii penale. În plus, acuzațiile de spălare de bani au fost respinse din lipsă de probe suficiente, iar pentru infracțiunea de abuz în serviciu, Vanghelie a fost achitat. Decizia definitivă ridică întrebări serioase despre aplicarea legii și efectele deciziilor Curții Constituționale asupra cazurilor de corupție.
Prescripția faptelor: Instrument legal sau vulnerabilitate a sistemului?
Hotărârea instanței de a aplica prescripția faptelor în acest caz a fost posibilă datorită unor decizii recente ale CCR și ÎCCJ, care au stabilit că termenul de prescripție începe de la momentul pretinderii mitei, nu de la cel al primirii acesteia. Această interpretare tehnică a fost utilizată în numeroase dosare, permițând unor inculpați să evite răspunderea penală. În cazul lui Vanghelie, acuzațiile se refereau la atribuirea unor contracte publice în schimbul unor comisioane, între 2006 și 2014.
Criticii acestei decizii susțin că astfel de interpretări subminează lupta împotriva corupției și încurajează impunitatea. Pe de altă parte, susținătorii hotărârii argumentează că respectarea termenelor de prescripție este esențială pentru protejarea drepturilor fundamentale ale inculpaților și pentru evitarea abuzurilor judiciare.
Impactul asupra bugetului public și al celorlalți inculpați
Decizia de achitare a avut consecințe și pentru ceilalți inculpați din dosar. Mircea-Sorin Niculae, vărul lui Vanghelie, a scăpat de o condamnare de 8 ani, iar alți doi complici, Marin Dumitru și Sorin Ștefan Ciocan, au fost exonerați. Totuși, instanța a dispus confiscarea sumei de 13.731.094 lei de la Marian Vanghelie, o măsură care ridică întrebări despre posibilitatea recuperării prejudiciului total.
Potrivit procurorilor DNA, prejudiciul adus bugetului public prin activitățile ilegale ale fostului primar și ale complicilor săi se ridică la 295.207.000 de lei. Aceste pierderi au fost generate prin atribuirea unor contracte publice la prețuri supraevaluate, în schimbul unor beneficii personale. Deși confiscarea parțială a unor fonduri a fost dispusă, rămâne incert dacă bugetul public va putea recupera integral pierderile.
Un caz care zdruncină încrederea în justiție
Procesul lui Marian Vanghelie, care a durat aproape un deceniu și a implicat zece judecători diferiți, scoate la lumină complexitatea și vulnerabilitățile sistemului juridic din România. Deși decizia de achitare respectă legislația în vigoare, aceasta ridică întrebări despre eficiența și echitatea actului de justiție.
Într-un context în care corupția rămâne o problemă endemică, astfel de hotărâri riscă să submineze încrederea publicului în capacitatea instituțiilor de a sancționa abuzurile de putere. În timp ce unii consideră decizia o victorie a statului de drept, alții o percep ca pe o înfrângere a luptei împotriva corupției. Cert este că acest caz va continua să fie un punct de referință în dezbaterile despre reformarea sistemului de justiție și aplicarea legii în interesul public.
Sursa: oradeanul24.ro/stiri-nationale/marian-vanghelie-a-scapat-de-condamnarea-de-11-ani/
