Fraudele cu fonduri europene: o radiografie a corupției sistemice
Într-un peisaj economic în care fondurile europene ar trebui să reprezinte un motor al dezvoltării, două dosare recente din România dezvăluie o realitate sumbră. Sub coordonarea procurorilor conduși de Laura Codruța Kovesi, investigațiile scot la lumină scheme complexe de fraudă și abuzuri comise de funcționari publici și companii. Aceste cazuri nu doar că subminează încrederea cetățenilor în instituțiile statului, dar ridică semne de întrebare asupra mecanismelor de prevenire a corupției.
Șomeri fictivi și fonduri deturnate: o schemă de 1,6 milioane de euro
Unul dintre dosarele investigate relevă o fraudă de proporții, desfășurată între 2019 și 2021. Zece persoane și patru companii sunt acuzate că au creat firme fictive pentru a accesa fonduri europene destinate calificării profesionale a șomerilor. În realitate, aceste cursuri nu au avut loc niciodată, iar banii au fost deturnați cu ajutorul unor funcționari din cadrul Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă din județele Bacău și Neamț.
Din suma totală de 1,6 milioane de euro, doar 300.000 de euro au fost recuperați până în prezent, prin confiscarea unor proprietăți și sume de bani. Gravitatea situației este amplificată de recunoașterea faptelor de către doi dintre inculpați, inclusiv un funcționar public, în cadrul unor acorduri depuse la Tribunalul Iași.
Serele fictive: o altă dimensiune a ilegalităților
Un al doilea dosar investigat de EPPO implică proiecte agricole din județul Giurgiu, finanțate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. În acest caz, inculpații sunt acuzați că au folosit peste 240 de documente falsificate pentru a obține ilegal peste 2,1 milioane de euro. Proiectele vizau construcția de sere, inclusiv una pentru cultivarea căpșunilor, însă documentele depuse pentru obținerea fondurilor erau complet false.
În urma investigațiilor, autoritățile au impus sechestrul asupra unor conturi bancare, vehicule și imobile, cu o valoare totală de peste 1,2 milioane de euro. Această măsură are scopul de a recupera o parte din prejudiciul cauzat.
Funcționarii publici: complici în corupție
Ambele dosare evidențiază un aspect alarmant: rolul esențial al funcționarilor publici în facilitarea fraudelor. Lipsa de integritate și complicitatea acestora nu doar că permit astfel de ilegalități, dar subminează și șansele reale de dezvoltare economică prin utilizarea corectă a fondurilor europene. Aceste cazuri semnalează o problemă sistemică ce necesită o reformă profundă în administrația publică.
Consecințe legale și implicații etice
Inculpații din aceste cazuri riscă pedepse de peste zece ani de închisoare, iar companiile implicate ar putea primi amenzi de până la 420.000 de euro. Dincolo de sancțiunile legale, aceste situații ridică întrebări serioase despre eficiența mecanismelor de control și prevenire a fraudelor în utilizarea fondurilor europene. Ele subliniază necesitatea unei responsabilizări reale a funcționarilor implicați în gestionarea resurselor publice.
Aceste dosare nu reprezintă doar exemple izolate de corupție, ci semnalează o criză de integritate care afectează profund încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în capacitatea acestora de a gestiona resursele publice în mod corect și transparent.
Sursa: oradeanul24.ro/stiri-nationale/doua-dosare-din-romania-investigate-de-kovesi/
