România: Ambiția de a deveni lider regional în procesarea alimentară
Într-un climat economic marcat de incertitudini, România își propune să devină cel mai puternic stat din sud-estul Europei în domeniul procesării alimentare. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat proiecte de investiții de peste 1,7 miliarde de euro, finanțate prin programele Investalim și Planul Strategic 2023-2027. Aceste inițiative vizează dezvoltarea unor sectoare esențiale, precum fabricile de ulei, carne, lactate și panificație, dar și producția de mâncare preparată. Cu toate acestea, rămân întrebări legate de sustenabilitatea și implementarea acestor proiecte.
Investiții masive: oportunitate sau provocare?
România a semnat contracte de un miliard de euro pentru procesare prin Investalim, la care se adaugă alte 700 de milioane de euro din cofinanțările Planului Strategic. Aceste fonduri sunt destinate modernizării și extinderii capacităților de producție alimentară. Totuși, în contextul unei istorii marcate de lipsa de transparență în gestionarea banilor publici, succesul acestor investiții depinde de o implementare riguroasă și de respectarea termenelor stabilite.
Sectorul zootehnic: între ambiție și realitate
Un alt pilon al strategiei agricole este sectorul zootehnic. Ministrul Barbu a anunțat investiții de aproape un miliard de euro pentru creșterea numărului de porci de la 3,2 milioane la 5 milioane până în 2026. De asemenea, sunt prevăzute fonduri semnificative pentru creșterea producției de pui și bovine. Cu toate acestea, provocările logistice și administrative care au afectat anterior astfel de inițiative ridică semne de întrebare cu privire la fezabilitatea acestor obiective.
Autosuficiența alimentară: o țintă ambițioasă
România își propune să reducă dependența de importuri, în special pentru carnea de porc. Ministrul a declarat că țara ar putea atinge un grad de autosuficiență de 100% în acest sector în următorii patru ani. Totuși, atingerea acestei ținte necesită o infrastructură solidă și măsuri eficiente pentru combaterea problemelor recurente, cum ar fi pesta porcină africană, care a afectat grav sectorul în trecut.
Exporturile: oportunitate sau capcană?
România se mândrește deja cu un grad de autosuficiență de 160% la carnea de pui și de 500% la carnea de ovine, majoritatea producției fiind destinată exportului. Cu toate acestea, dependența de piețele externe poate deveni o vulnerabilitate în contextul fluctuațiilor economice globale. În plus, exporturile masive de ovine către țările arabe ridică întrebări legate de sustenabilitatea pe termen lung a acestui model economic.
Fondurile europene: un avantaj cu riscuri
Fondurile europene reprezintă 70% din bugetul Ministerului Agriculturii, ceea ce subliniază importanța acestora pentru dezvoltarea sectorului. Totuși, dependența excesivă de aceste fonduri poate deveni problematică în cazul unor schimbări în politicile Uniunii Europene. În plus, utilizarea eficientă a acestor resurse rămâne o provocare majoră, având în vedere istoricul de întârzieri și nereguli în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Un viitor promițător, dar incert
Planurile prezentate de Florin Barbu sunt ambițioase și, teoretic, benefice pentru economia României. Totuși, succesul lor depinde de factori esențiali, precum transparența, eficiența și respectarea termenelor. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de coerență și coordonare, aceste inițiative riscă să rămână doar pe hârtie dacă nu sunt însoțite de măsuri concrete și de o monitorizare strictă. România are potențialul de a deveni un lider regional, dar acest lucru necesită mai mult decât simple declarații optimiste.
Sursa: oradeanul24.ro/stiri-nationale/romania-ar-putea-deveni-cel-mai-puternic-stat-din-sud-estul-europei/
