Privatizarea Petrom: O decizie controversată care a marcat economia României
Privatizarea Petrom, considerată una dintre cele mai controversate decizii economice din istoria postdecembristă a României, continuă să stârnească dezbateri aprinse. În 2004, sub guvernarea premierului Adrian Năstase, gigantul petrolier a fost vândut companiei austriece OMV, într-un moment crucial al negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană.
Contractul semnat la Palatul Victoria a marcat pierderea controlului asupra unei companii strategice, statul român cedând 33% din acțiuni pentru suma de 669 de milioane de euro. Ulterior, o majorare de capital de 830 de milioane de euro a consolidat poziția OMV ca acționar majoritar. Această tranzacție a fost însoțită de concesionarea aproape integrală a rezervelor de gaze și țiței ale României, cu angajamentul de a menține redevențele neschimbate timp de un deceniu.
Impactul economic și pierderile statului român
La momentul privatizării, Petrom înregistra pierderi de 280 de milioane de euro și avea peste 50.000 de angajați. Cu toate acestea, specialiștii au atras atenția asupra valorii uriașe a activelor companiei, care includeau rafinăriile Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești, 612 stații de carburanți, 15.000 de kilometri de conducte și 13.856 de sonde petroliere. Valoarea estimată a rezervelor de țiței din subsolul României depășea 5 miliarde de euro, conform declarațiilor unor experți din industrie.
În urma unei anchete parlamentare, s-a concluzionat că statul român a pierdut peste 4 miliarde de euro din cauza condițiilor nefavorabile ale contractului. Taxele de exploatare și redevențele au rămas neschimbate până în 2014, ceea ce a amplificat pierderile financiare. În prezent, OMV Petrom are peste 11.000 de angajați, însă capacitatea de rafinare a fost redusă semnificativ, iar rafinăria Arpechim a fost închisă.
Controversele continuă: Resursele României, direcționate către alte state
Un alt punct sensibil al relației dintre OMV și statul român îl reprezintă exploatarea gazelor naturale din platforma Neptun Deep. Recent, grupul austriac a anunțat că gazele extrase vor fi exportate în Germania, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul opiniei publice și al experților economici. Această decizie subliniază încă o dată pierderea controlului asupra resurselor naturale ale țării.
Privatizarea Petrom rămâne un exemplu emblematic al modului în care deciziile economice strategice pot avea consecințe pe termen lung asupra economiei naționale. Dezbaterile privind renegocierea contractului și recuperarea unor pierderi continuă să fie un subiect de interes major pentru societatea românească.
