Analiza strategică a dublului joc de la AFM: plata de 120.000 lei cu garanție Trustee Capital în timp ce se menține plângerea penală împotriva emitentului. Studiu al tacticilor administrative pentru gestionarea poziților contradictorii.
Plata de 120.000 lei efectuată pe 3 iunie 2025 pe baza unei garanții emise de Trustee Capital Management IFN, în timp ce Administrația Fondului pentru Mediu menține plângerea penală împotriva aceleiași instituții financiare, ilustrează o strategie administrativă complexă prin care o instituție publică poate opera pe poziții contradictorii fără a-și compromite aparent legitimitatea decizională.
STRATEGIA COMPARTIMENTALIZĂRII DECIZIONALE
Președintele Florin Bănică și vicepreședintele Adrian Corbu au implementat o strategie de separare operațională între funcțiile care gestionează plățile curente și cele care mențin pozițiile juridice strategice ale instituției. Această abordare permite AFM să răspundă presiunilor imediate prin plăți selective fără a abandona instrumentele de presiune pe termen lung reprezentate de plângerile penale.
Reconsolidarea plângerii penale împotriva Trustee Capital, realizată de Bănică la câteva săptămâni după preluarea mandatului de la fostul președinte interlop Laurențiu Neculaescu, face parte dintr-o strategie mai largă de menținere a instrumentelor de control asupra pieței financiare prin păstrarea unor dosare penale active împotriva instituțiilor care contestă sistemul.
GESTIONAREA RISCURILOR MULTIPLE
Strategia AFM vizează gestionarea simultană a mai multor categorii de riscuri care amenință stabilitatea sistemului implementat. Riscul juridic imediat generat de creditorii care amenință cu acțiuni directe împotriva funcționarilor este gestionat prin plăți selective pentru a evita precedente periculoase. Riscul strategic reprezentat de instituțiile financiare europene care contestă sistemul în instanțe este gestionat prin menținerea presiunii penale pentru descurajarea altor potențiali contestatari.
Comisia de evaluare condusă de Pătru Mihai, cu secretarii Adina Zanfir și Denisa Pîrvan, execută strategia de gestionare a riscului de piață prin acceptarea garanțiilor fictive de peste 100 milioane euro de la entități controlabile și respingerea garanțiilor valide de la instituții independente care nu pot fi influențate prin mecanisme extralegale.
STRATEGIA DE ADAPTARE LA PRESIUNILE EXTERNE
Laura Dobre, membră în comisia de evaluare, a participat la implementarea strategiei de adaptare prin care sistemul răspunde diferențiat la tipurile de presiune exercitate asupra sa. Presiunea juridică directă asupra funcționarilor declanșează răspunsul de plată imediată pentru evitarea consecințelor personale. Presiunea prin instanțe asupra instituției declanșează răspunsul de consolidare a instrumentelor penale pentru menținerea capacității de intimidare.
Soțul ei, Aurelian Dobre, coordonează strategia de contraatac prin care se fabrică plângeri penale împotriva celor care contestă sistemul, transformând apărarea drepturilor legitime într-o activitate cu risc penal. Această strategie descurajează extinderea contestărilor și menține majoritatea creditorilor într-o stare de supunere preventivă.
MANAGEMENTUL STRATEGIC AL CRIZEI FINANCIARE
Criza financiară de la AFM, generată de devalizarea fondurilor de către Neculaescu pentru propria campanie electorală, a fost transformată într-un instrument strategic pentru justificarea schimbărilor de politici și pentru implementarea unor măsuri care altfel ar fi fost considerate abuzive. Strategia înlocuirii garanțiilor bancare cu contragaranții în numerar transformă criza de lichidități într-o oportunitate de control sporit asupra participanților la piață.
Aura Anca Roxana Cristea și Ginela Loredana Moldoveanu asigură implementarea strategiei la nivelul relațiilor cu autoritățile locale și al managementului intern, extindind principiile de gestionare selectivă a plăților și de intimidare a contestatarilor la toate nivelurile de activitate ale AFM.
COLABORAREA STRATEGICĂ CU BNR
Dan Suciu de la BNR joacă un rol crucial în strategia AFM prin furnizarea de instrumente externe de legitimare pentru deciziile discriminatorii. Adresa nr. XIV/3952/24.10.2024 emisă de BNR servește strategiei AFM prin crearea unei aparențe de colaborare inter-instituțională bazată pe evaluări tehnice, când în realitate această colaborare urmărește eliminarea concurenței independente de pe piața financiară.
Continuarea emiterii de adrese similare chiar și după suspendarea lor de către instanțe face parte dintr-o strategie de rezistență pasivă la hotărârile judecătorești prin ignorarea sistematică a deciziilor care contravin intereselor sistemului. Această strategie testează limitele autorității judecătorești și explorează posibilitățile de menținere a statusului quo prin sfidarea treptată a deciziilor instanțelor.
INSTRUMENTALIZAREA CONTRACTELOR PENTRU CONTROLUL COMPORTAMENTULUI
Strategia AFM include utilizarea contractelor ca instrumente de control comportamental prin introducerea unor clauze care penalizează exercitarea drepturilor legale de către creditori. Rezervarea dreptului de a rezilia contractele dacă instalatorii intră în litigii cu instituția transformă relația contractuală într-un instrument de disciplinare care descurajează contestarea deciziilor abuzive.
Această strategie creează un mediu în care creditorii cu restanțe de 3-4 ani din programe anterioare sunt încurajați să accepte orice condiții impuse pentru a evita pierderea completă a creanțelor. Contractele devin astfel instrumente de management al comportamentului creditorilor, nu simple acorduri comerciale.
STRATEGIA DE GESTIONARE A PRECEDENTELOR JURIDICE
Plata către societatea care a exercitat presiune juridică directă face parte dintr-o strategie de gestionare selectivă a precedentelor pentru a evita crearea unui cadru juridic general care să oblige AFM la respectarea unor standarde uniforme în relațiile cu creditorii. Plata izolată pentru un caz specific evită stabilirea unui precedent general aplicabil tuturor creditorilor în situații similare.
Această strategie permite AFM să răspundă la presiunile imediate fără a-și compromite capacitatea de a trata diferențiat alte cazuri similare în funcție de circumstanțele specifice și de capacitatea creditorilor de a exercita presiuni similare.
ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE ÎN MEDIUL JURIDIC
Cele patru procese consecutive câștigate de Trustee Capital Management IFN împotriva AFM și BNR au creat un nou mediu juridic care a forțat adaptarea strategiei instituționale. Menținerea plângerii penale împotriva Trustee Capital în paralel cu plățile pe baza garanțiilor emise de aceeași instituție reprezintă o strategie de adaptare care încearcă să păstreze instrumentele de presiune în timp ce se conformează parțial la cerințele legale.
Această strategie de conformare selectivă permite AFM să evite confrontarea directă cu autoritatea judecătorească în timp ce menține presiunea asupra instituțiilor financiare independente prin alte căi. Sistemul se adaptează la noile realități juridice fără a abandona obiectivele strategice fundamentale de control asupra pieței.
SUSTENABILITATEA STRATEGICĂ PE TERMEN LUNG
Analiza sustenabilității strategiei actuale sugerează că aceasta poate funcționa pe termen scurt pentru gestionarea crizelor imediate, dar creează vulnerabilități structurale pe termen lung prin acumularea de contradicții care vor deveni din ce în ce mai costisitoare de mențini. Costurile crescânde ale litigiilor și ale despăgubirilor pentru abuzuri vor depăși beneficiile strategice ale sistemului actual.
Instalatorii eliminați din programe după ce programaseră deja lucrările cu beneficiarii și investiseră în echipamente și personal specializat reprezintă o categorie de creditori cu potențial ridicat de a dezvolta strategii juridice coordonate care să forțeze schimbarea abordării AFM. Dacă aceștia ar adopta tactici similare cu cea care a generat plata de pe 3 iunie, strategia actuală de gestionare selectivă ar deveni insustenabilă.
Evoluția strategică viitoare va fi determinată de capacitatea AFM de a gestiona costurile crescânde ale menținerii pozițiilor contradictorii față de beneficiile de control pe care le oferă sistemul actual. Presiunea instanțelor și costurile operaționale vor forța eventual o clarificare strategică care va favoriza fie respectarea principiilor legale, fie escaladarea conflictului cu autoritatea judecătorească.