Protest inedit în Sibiu: „Iohannis a omorât democrația!”
Un protest neobișnuit a avut loc în Piața Mare din Sibiu, unde aproximativ 200 de persoane s-au adunat pentru a-și exprima nemulțumirile față de actuala situație politică. În centrul atenției s-a aflat un coșciug simbolic, menit să ilustreze „moartea democrației” în România.
Protestatarii, majoritatea membri ai partidului AUR, au scandat lozinci precum „Iohannis, nu uita, România nu-i a ta!”, „Georgescu președinte” și „Jos guvernul!”. Aceștia au venit înarmați cu steaguri tricolore, pancarte și vuvuzele, creând o atmosferă tensionată în fața primăriei din Sibiu.
Nemulțumiri diverse, dar un singur țap ispășitor
Principalele revendicări ale participanților au vizat anularea turului doi al alegerilor prezidențiale, dar și acuzații privind impunerea unei agende globaliste și anti-suvereniste. Protestatarii consideră că deciziile fostului președinte Klaus Iohannis au depășit cadrul constituțional și legal, punând în pericol suveranitatea țării.
Doru Apostol, organizatorul protestului, a declarat că anularea turului doi al alegerilor a fost justificată de presupuse ingerințe externe, însă fără dovezi clare. „Se pare că ingerințele nu au venit din Rusia, ci de la Bruxelles și Davos. Este o încercare de a forța agenda globalistă și de a discredita suveraniștii”, a spus Apostol.
Simbolismul coșciugului și mesajele protestatarilor
Prezența coșciugului în Piața Mare a fost explicată de organizator ca fiind un simbol al „morții democrației” în România. „În loc să primim daruri de Moș Nicolae, Iohannis ne-a lăsat în ghetuțe o hotărâre care îi prelungește mandatul pe vecie”, a adăugat Apostol, făcând referire la decizia controversată de anulare a alegerilor.
Protestul de duminică a fost precedat de o manifestație similară organizată în fața Instituției Prefectului, iar organizatorii promit că astfel de acțiuni vor continua în perioada următoare.
Context politic și implicații
Decizia de anulare a turului doi al alegerilor prezidențiale a generat un val de nemulțumiri în rândul opoziției și al societății civile. Criticii acuză o încălcare gravă a principiilor democratice, în timp ce susținătorii deciziei invocă necesitatea protejării procesului electoral de influențe externe.
Protestele din Sibiu reflectă o polarizare tot mai accentuată a societății românești, în contextul unor tensiuni politice și sociale crescânde. Rămâne de văzut dacă astfel de manifestații vor reuși să producă schimbări concrete sau vor rămâne doar un semnal de alarmă pentru clasa politică.
